Limba română este o istorie și un popor, iar vorbirea ei dă dovadă de respect față de strămoșii ce au luptat pentru ea. Inteligența se ascunde în modul și corectitudinea exprimării, iar exprimarea, la rândul ei, face parte dintr-o limbă vorbită corect și frumos. Persoanele culte și inteligente conștientizează faptul că vorbind stâlcit nu ajungi niciunde, iar aceasta este o motivație puternică pentru o vorbire corectă.
Vorbirea este specifică doar omului şi constituie cel de-al doilea sistem de semnalizare. Primul sistem de semnalizare care este prezent atât la om, cât şi la alte fiinţe, este reprezentat de senzaţii: vizuale, auditive, olfactive (miros), gustative, cutanate (exteroceptive: tactile, termice şi dureroase) şi interoceptive – pentru organele interne.
A vorbi frumos și corect este o calitate, un indicator al gradului de educaţie, de cultură, de bun simţ, a celor şapte ani de acasă şi a multor ani de învăţătură, privind convieţuirea socială în armonie, respect reciproc şi bunăvoinţă.
Utilizarea corectă a limbii române în diverse situații de comunicare este necesară pentru înțelegerea clară a mesajelor orale și scrise. Limba scrisă și vorbită este un cod, iar utilizarea greșită blochează transmiterea și recepționarea unui mesaj. Atât în relaționarea cotidiană, cât și în comunicarea scrisă, este esențială respectarea normelor limbii, pentru că altfel putem ajunge în situații hilare. De asemenea, ortografia și diacriticele sunt alte aspecte importante ale limbii, care se cer respectate, întrucât țin de specificul limbii române și mijlocesc buna comunicare.
Cu toţii admirăm o predică frumoasă a unui preot, o vorbă bună și plină de speranţă a unui medic, o lecţie reuşită, un discurs excelent al unui profesor sau politician şi chiar o conversaţie civilizată între oameni.
Dar, în şi mai mare măsură, dezaprobăm şi suntem dezamăgiţi de cuvinte urâte şi de un limbaj murdar, pe care, din păcate, îl auzim tot mai frecvent pe stradă, în parcuri, în mijloace de transport, în presă, emisiuni radio şi televiziune. Dacă suntem cu copiii, suntem nevoiți să fugim de aceşti vorbitori, să schimbăm postul de emisie radio sau TV.
După obținerea independenței, unii au ales să creadă că democraţia înseamnă dreptul de a jigni, de a vorbi urât chiar şi în biserică şi nimeni n-are voie să-i oprească. Chiar şi filmele pentru copii şi adulţi sunt pline de violenţă şi au un impact negativ asupra acestora.
Ne mirăm de violenţa din şcoli şi societate. La aceasta se adaugă și exemplul negativ din familie şi colectivităţi umane. Toți, de la mic la mare, îşi permit să folosească un limbaj nepotrivit, ruşinos şi nimănui nu-i pasă.
Datorită acestei indiferențe, vom asista în continuare la o degradare tot mai accentuată a limbii, a nivelului de cultură şi civilizaţie a poporului.
Viitorul aparține frumosului – în vorbire, comportament, în ţinută, în artă şi cultură, în mass-media, în arhitectură. Trebuie neapărat să învingem urâtul, bădărănia, obrăznicia, nesimţirea, violenţa şi incultura.
Dacă vrem să trăim în pace şi prietenie, în armonie şi bunăvoinţă cu semenii noştri, trebuie să cultivăm atât tinerilor, cât și maturilor trăsături și comportamente pozitive. În acest scop, doamnelor şi domnilor, vă propun să vorbim frumos și corect. Haideți să creăm în familie, la locul de muncă, în societate, o atmosferă plăcută, optimistă, un mic rai pe pământ, care ne va ajuta să convieţuim mai bine și mai fericiţi.
Prin cuvinte şi vorbire frumoasă, corectă, civilizată, vom câştiga cu toţii, iar zicala „vorba dulce mult aduce” va fi înțeleasă și apreciată la justa valoare. Revenind la titlul acestui articol, „Oamenii trăiesc și fără să vorbească corect”, pot adăuga următoarele: sunt şi alte fiinţe care trăiesc şi nu vorbesc deloc. Aceasta este deosebirea între om şi animale – omul are idealuri, animalele doar trăiesc.
